Avem universități?
Cu ani în urmă, pe când mă aflam în Cambridge împreună cu un director din Ministerul Educației, ieșind la 22.30 de la o cină oferită de Masterul King’s College, am văzut multe ferestre luminate la etajul trei al clădirii de alături.
Am aflat că cei ce lucrau la acea oră erau matematicienii, care scriau programe de optimizare a semaforizării.
Am acum revelația că în cei patru ani de când avem un matematician primar al Bucureștiului nu am auzit de nici o încercare de a se face ceva pentru introducerea unui sistem inteligent de semaforizare. Nu avem facultăți în țară facultăți de matematică?
Nu avem în țară facultăți economice care să analizeze schemele de personal și fișele posturilor din administrație încât să se elimine cu argumente dezmățul bugetar?
Nu avem în țară facultăți de management care să analizeze activitatea ANAF și să propună măsuri de optimizare?
Nu avem în țară facultăți de relații internaționale care să analizeze prioritățile politicii externe?
Nu cumva universitățile noastre funcționează în principal pentru a oferi zone de acțiune și surse de câștig pentru grupurile de băieți deștepți care fac evaluarea „calității” și care, pentru justificarea activității lor, silesc profesorii să utilizeze prea mult timp pentru întocmirea de documente birocratice?